30 Septembrie 2023
Însuși Duhul mărturisește cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.
Romani 8.16

Una dintre cele mai folosite arme ale vrăjmașului sufletelor noastre este îndoiala. Diavolul este suficient de îndrăzneț să-i acuze pe cei credincioși în prezența lui Dumnezeu, de aceea el cu siguranță că-i va acuza și în conștiințele lor. Din acest motiv este important să fim bine întemeiați în adevărul pe care Biblia ni-l revelează. Păcatele noastre au fost iertate pentru totdeauna prin lucrarea de la cruce a Mântuitorului nostru. De asemenea, slăbiciunile noastre sunt întâmpinate în mod continuu de lucrarea Lui din cer, ca Mare Preot. Totuși, cel care este nesigur cu privire la valoarea acestei lucrări spune adesea: «Sper că sunt și eu un copil al lui Dumnezeu».
Această nesiguranță nu este potrivită. Ea este rezultatul propriei noastre analize a situației. Așa cum știm, Hristos a murit și a înviat, iar Dumnezeu declară că-l îndreptățește pe cel păcătos pe baza credinței. Orice laudă cu propria noastră îndreptățire este exclusă – am fost îndreptățiți prin credință, avem pace cu Dumnezeu și ne putem lăuda în speranța pe care El a așezat-o înaintea noastră (Romani 5.1,2).
Un aspect al lucrării Duhului lui Dumnezeu este acela de a confirma aceste adevăruri în sufletul oricărui credincios adevărat: „Însuși Duhul mărturisește cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu”. Nu este o îngâmfare să spui că știi că ești mântuit. Îl onorăm pe Dumnezeu atunci când ne bazăm pe promisiunile Lui și arătăm respect față de Duhul Sfânt atunci când credem mesajul pe care El ni-l declară.
S. Campbell
Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăișuri; … judecă gândurile și intențiile inimii.
Evrei 4.12

Conștiințe trezite
În secolul al XIX-lea, câțiva oameni credincioși au trimis pliante cu conținut evanghelistic unor oameni distinși dintr-un oraș american. Unul dintre pliante purta titlul: „Pregătește-te să-L întâlnești pe Dumnezeu!”.
Acest pliant a ajuns la un bărbat cunoscut pentru viața lui ușuratică. Când a primit plicul cu pliantul, bărbatul se afla la biroul său. „Ce este aceasta?”, a strigat el când a deschis plicul. „Cine a îndrăznit să-mi trimită această scriere?” Supărat pe expeditorul necunoscut, s-a ridicat pentru a arunca plicul în foc. Dar în clipa aceea i-a venit ideea să trimită plicul unui prieten, pentru a vedea ce gândește și el despre o astfel de „glumă”. Acela a primit plicul cu o înjurătură la adresa creștinilor. În primul moment a vrut să rupă pliantul, dar ochii săi s-au oprit asupra cuvintelor: „Pregătește-te să-L întâlnești pe Dumnezeu!”. Din curiozitate a început să citească. După ce a citit pliantul, nu a mai dorit să-l rupă. Conștiința lui a fost trezită, o săgeată a lui Dumnezeu a atins sufletul său. Nu după mult timp a fost convins că este un păcătos și a căutat iertare la Mântuitorul. Apoi s-a gândit la prietenii săi atei. Pliantul a plecat spre un alt om. Și acolo chemarea lui Dumnezeu și-a atins ținta.
Dacă pliantul ar ajunge la tine, ce vei face? Sunt două posibilități: ori să primești mesajul, ori să-l refuzi. Înțelept este să accepți chemarea lui Dumnezeu, pentru binele tău veșnic!
Citirea Bibliei: Judecători 21.1-25 · Psalmul 77.1-10
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
TU, CE VEZI? (1&2) | Fundația S.E.E.R. România
„Uită-te spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri… Aşa va fi sămânţa ta.” (Geneza 15:5)
„Iată, voi face ceva nou… Să nu-l cunoaşteţi voi oare?…” (Isaia 43:19)
Viziunea este capacitatea cu care ne-a înzestrat Dumnezeu de a vedea invizibilul. Fără ea, Biblia ne spune că dacă „nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu.” (Proverbele 29:18) Când Dumnezeu i-a zis lui Avraam că va fi tatăl multor neamuri, el și Sara erau bătrâni și fără copii. Din punct de vedere fizic, părea imposibil. Așa că Dumnezeu „l-a dus afară și i-a zis: „Uită-te spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri.” Şi i-a zis: „Aşa va fi sămânţa ta.” Nu a fost destul să audă ce a spus Dumnezeu, Avraam trebuia să vadă cu ochii minții. Deși promisiunea a rămas neîmplinită timp de 20 de ani, în fiecare seară când Avraam se uita spre cer, stelele îi aduceau aminte de credincioșia lui Dumnezeu. Woodrow Wilson, cel de-al 28-lea președinte al S.U.A. a spus: „Cel care nu are nicio viziune nu va împlini nicio năzuință înaltă și nici nu va întreprinde nimic măreț!” Pentru a da naștere la ceva, trebuie mai întâi să-l concepi și să-l vezi prin ochii credinței, și apoi să-i conturezi imaginea pe șevaletul minții tale. Domnul Isus a zis: „Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; dar, dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric.” (Matei 6:22-23). Se spune că uneori Michelangelo se uita la câte o bucată de marmură, pe care proprietarul o socotea lipsită de valoare, și spunea: „Pentru mine este neprețuită! Înăuntru stă închis un înger, și eu trebuie să-l eliberez!” Ceea ce vezi prin ochii credinței va schimba direcția în care o ia viața ta! Asemenea unui termostat, credința dictează cât de sus te ridici și cât de jos cazi. Și vestea bună este că indiferent cât de întunecate par lucrurile în exterior, astăzi Dumnezeu îți poate da o viziune proaspătă și un nou viitor!
În viața ta, se vor manifesta acele lucruri pe care le ai mereu înaintea ochilor tăi. Apostolul Pavel spunea: „Noi… avem gândul lui Hristos.” (1 Corinteni 2:16), iar creativitatea și viziunea vin la pachet. Se spune că un orb l-a întrebat pe Sfântul Anton: „Ce poate fi mai rău decât să-ți pierzi vederea?” Anton a răspuns: „Să-ți pierzi viziunea!” Și un autor respectat adaugă: „Poate nu experimentezi binecuvântarea lui Dumnezeu pentru că viziunea ta trebuie îmbunătățită. S-ar putea să spui: „Am probleme, am datorii, nu am pe nimeni…” Nu lăsa ca această imagine să prindă rădăcini! Zugrăvește un alt tablou: încearcă să te vezi mai puternic și mai sănătos, înălțându-te tot mai mult, împlinindu-ți visele; lasă ca imaginea biruinței să preia controlul!” Înțelege miezul următoarelor adevăruri biblice: „Pot totul în Hristos” (Filipeni 4:13); „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul” (Psalmul 118:24); „noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” (Romani 8:37); „Dumnezeu… ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă…” (2 Corinteni 2:14); „Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjori cu bunăvoinţa Ta…” (Psalmul 5:12); „Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.” (Psalmul 23:6) În vremurile biblice, vinul era ținut în burdufuri de piele, dar pe măsură ce se învecheau, își pierdeau flexibilitatea. Vinul nou necesita întotdeauna burdufuri noi. Și la fel cum „nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi” (vezi Matei 9:17), Dumnezeu nu-ți poate da o viziune nouă până nu schimbi vechile imagini și atitudini pe care le duci cu tine în mintea ta. Dumnezeu spune: „Voi face ceva nou şi-i gata să se întâmple. Să nu-l cunoaşteţi voi oare?” El este gata să facă ceva nou în viața ta astăzi, dacă ești gata să-ți schimbi vechea gândire!
de Jean Koechlin
Tit 1:1-16

Regăsim în Epistola către Tit subiectele care ne–au preocupat în 1 Timotei: rânduiala în adunări, învăţătura sănătoasă, opusă celei a falşilor învăţători, roadele acesteia în purtarea celor credincioşi. Pavel i-a dat lui Tit răspunderea de a alege şi de a rândui bătrâni (la plural) în fiecare adunare (Fapte 14.23). Suntem departe de principiul atâtor Biserici în care un singur om cumulează aceste funcţii şi, de regulă, ajunge să fie depăşit de ele şi să nu le poată îndeplini. Demnitate, seriozitate, ospitalitate, stăpânire de sine ~ astfel sunt trăsăturile morale indispensabile ale unui supraveghetor.
Nu este deloc măgulitor portretul cretanilor schiţat de propriul lor profet şi confirmat de apostol. Trăsăturile, mai mult sau mai puţin acuzate, ale omului firesc nu sunt şterse prin întoarcerea lui la Dumnezeu. Unul rămâne mai înclinat să poarte o minciună, altul spre lene sau spre mândrie. Fiecare copil al lui Dumnezeu trebuie să înveţe să-şi cunoască propriile tendinţe şi, cu ajutorul Domnului, să vegheze apoi să nu le permită să se manifeste. Aşadar nesupunerea! Cea a copiilor faţă de părinţii lor (sf. v. 6) riscă să se arate mai târziu faţă de învăţătura divină (v. 10). Şi Dumnezeu nu recunoaşte lucrările celui ce nu se supune autorităţii Cuvântului Său (sf. v. 16).
