18 August 2023
Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să fii bogat, și haine albe, ca să fii îmbrăcat și să nu se arate rușinea goliciunii tale, și alifie pentru ochi, să-ți ungi ochii, ca să vezi.
Apocalipsa 3.18
Aceste cuvinte au fost scrise îngerului adunării din Laodiceea. Acea adunare pretindea că era bogată, însă Domnul îi spune că era, de fapt, săracă. Prin urmare, El o sfătuiește să cumpere de la El aur curățit prin foc. Acesta poate fi cumpărat „fără bani și fără plată”, însă ea trebuia să renunțe la pretențiile de a fi bogată, pentru a putea căpăta adevăratele bogății. Aurul vorbește despre gloria lui Dumnezeu, iar faptul că era curățit prin foc arată sfințenia Sa absolută, care implică faptul că El iubește binele și urăște răul. Acest lucru trebuie să ne vorbească și nouă. Dacă nu avem astfel de bogății înseamnă că suntem cu totul săraci. Dumnezeu dorește să fim posesorii unor astfel de bogății.
Hainele albe sunt în contrast cu zdrențele mânjite care vorbesc despre dreptatea omului (Isaia 64.6), cu care Laodiceea se mândrea. Hainele albe vorbesc despre Hristos, care este El Însuși dreptatea lui Dumnezeu – singura haină care Îl mulțumește pe Dumnezeu. Orice altceva este goliciune în ochii Lui, care va fi în cele din urmă expusă și dată de rușine.
Alifia pentru ochi simbolizează ungerea Duhului sfânt, singura care poate îndepărta orbirea necredinței omului natural. Această alifie, bineînțeles, poate fi obținută doar prin credința adevărată în Dumnezeul etern. Toate acestea ne îndreaptă atenția către măreția lui Dumnezeu – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Tatăl este în mod special văzut în aurul curățit prin foc, Fiul este văzut în hainele albe, iar Duhul Sfânt este văzut în alifia pentru ochi. Minunate resurse!
L. M. Grant
De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada.
Isaia 1.18
Textilele murdare devin hârtie albă
Mai demult, îmbrăcămintea uzată era cea mai importantă materie primă pentru fabricarea hârtiei. Fabricile de hârtie cumpărau materialele necesare de la cei care strângeau zdrențe.
Când regina Victoria a Angliei a vizitat una dintre aceste fabrici de hârtie, i s-a arătat și magazia de zdrențe. Se spune că regina a fost foarte uimită când a aflat că acele textile de atâtea culori și atât de murdare puteau fi folosite pentru a produce hârtie foarte albă. Proprietarul i-a arătat în detaliu prin ce proces urmau să treacă zdrențele în fabrica lui.
Câteva zile mai târziu, regina a primit un pachet care conținea cea mai bună hârtie – făcută din zdrențele pe care le văzuse la fabrica de hârtie. Pe fiecare foaie era monograma reginei și o imagine a reginei în filigran.
Transformarea textilelor murdare în hârtie albă ca zăpada are să ne spună și nouă ceva! Oamenii credincioși au trecut printr-un proces similar: Au învățat că Isus Hristos îi poate curăța, chiar dacă au fost murdari, prin păcat. Prin lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus am fost curățați de păcatele noastre „cum e cârmâzul”, iar acum suntem „albi ca zăpada” în ochii lui Dumnezeu.
Prin credința în Hristos suntem născuți din nou și primim în El viața veșnică (Ioan 3.7). Acum, chipul Lui este imprimat în viețile noastre – asemănător filigranului cu imaginea reginei.
Citirea Bibliei: Iosua 18.1-28 · 1 Corinteni 14.13-25
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
VEI SCĂPA ȘI DE ACEASTĂ PROBLEMĂ! | Fundația S.E.E.R. România
„Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei. Când este El la dreapta mea, nu mă clatin.” (Psalmul 16:8)
Când în urma rugăciunii nu primești niciun răspuns, întrebarea care se ridică este: „Cum trec peste această problemă?” Biblia se ocupă de acest aspect, spunându-ne că Domnul Isus „pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, și a dispreţuit ruşinea…” (Evrei 12:2). După care adaugă următoarele: „Uitaţi-vă, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentru ca nu cumva să vă pierdeţi inima, şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre.” (Evrei 12:3) Motivul pentru care Domnul Isus a putut îndura toate acestea a fost faptul că S-a putut concentra asupra lucrurilor care aveau să se întâmple mai târziu; adică bucuria de a-I fi pe plac Tatălui, de a zidi Biserica și de a evangheliza lumea întreagă. Iată cum ne spune împăratul David că a scăpat din vremurile de necaz: „Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei. Când este El la dreapta mea, nu mă clatin. De aceea inima mi se bucură, sufletul mi se veseleşte, şi trupul mi se odihneşte în linişte.” (Psalmul 16:8-9) Așa că, în loc să negi realitatea sau să încerci să treci prin ea cu inima strânsă de teamă, fă bine și înțelege că Domnul este cu tine și primește de la El puterea de care ai nevoie. E greu să înduri suferința chiar și în vremurile cele mai bune, dar când nu înțelegi de ce, poate fi frustrant. Dumnezeu nu ne oferă explicații lungi despre felul în care lucrează El; iar Dumnezeul nostru este obișnuit să creeze ființe și lucruri rostind doar o singură propoziție, Așa că, atunci când nu poți găsi un răspuns în Cuvântul Său sau prin rugăciune și prin consiliere, s-ar putea să rămâi cu întrebările. Și nu ai fi primul! Împăratul David a întrebat în mod repetat „de ce”, în psalmii săi, și cu toate acestea Dumnezeu nu S-a supărat pe el, ci l-a numit „om după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.” (Faptele apostolilor 13:22). Așadar, îmbărbătează-te cu asigurarea că „vei scăpa și de această problemă!”
de Jean Koechlin
Efeseni 5:22-33
Până la capitolul 6.9, apostolul va introduce creştinismul în cercul familiei. Supunerea unei femei faţă de soţul ei, caz particular al versetului 21, este considerată astăzi, în ţările noastre, ca un principiu perimat. Dacă însă teama de Hristos este cea care constituie atmosfera unui cămin, soţul nu va impune nimic după bunul său plac, iar soţia, de partea ei, va recunoaşte că tot ceea ce el i–a cerut corespunde cu voia Domnului.
De fapt, dragostea va şti să-i dicteze soţului atitudinea lui. Şi din nou este evocat Modelul perfect: Hristos în afecţiunile Sale divine pentru Adunare. În capitolele 1 (v. 23) şi 4 am văzut Adunarea ca Trupul Său, El fiind Capul. În capitolul 2, Biserica ne-a fost prezentată ca o clădire, în care El este piatra unghiulară. Aici, în sfârşit, ea este Soţia Lui. Cu acest titlu ea a primit, primeşte şi va primi dovezile cele mai înalte ale dragostei Sale. Ieri, Hristos S-a dat pe Sine Însuşi pentru Adunare (v. 2). Astăzi, El o înconjoară cu grija Lui, o curăţeşte, o hrăneşte, o îndrăgeşte şi o pregăteşte cu tandreţe pentru întâlnirea glorioasă (v. 26, 29; vezi cap. 4.11).
Mâine, El Şi-o va înfăţişa, demnă de El, pentru bucuria Sa, „neavând pată sau zbârcitură sau ceva de felul acestora, ci sfântă şi fără cusur”, pentru că ea va fi îmbrăcată în propriile Sale perfecţiuni (v. 27).
Mana Zilnica 