14 August 2023
Stăpânilor, dați robilor ce este drept și corect, știind că și voi aveți un Stăpân în ceruri.
Coloseni 4.1

Stăpânii creștini trebuie să fie conștienți permanent că și ei au un Stăpân în cer, față de care sunt responsabili pentru poziția și lucrarea lor, și că sunt datori să lucreze față de slujitorii lor așa cum Stăpânul ceresc lucrează față de ei. Sentimentul domniei Lui trebuie să fie mereu înaintea conștiinței lor, inima lor realizând zilnic bunătatea, harul și blândețea Lui. Stăpânul nostru ceresc nu este dur și aspru, iar stăpânul creștin nu trebuie să fie caracterizat nici el de aceste lucruri. El trebuie să reflecte caracterul Stăpânului său ceresc, care este lumină și dragoste, și este dator să lucreze cu slujitorii lui cu dreptate și corectitudine, dându-le ceea ce li se cuvine. Atunci lumina cerească va fi în casa lui, iar ea va fi ca un sfeșnic care „luminează pentru toți cei care sunt în casă” (Matei 5.15).
În Efeseni 6.9, stăpânii sunt îndemnați să nu recurgă la amenințări. În timp ce aceste îndemnuri aveau o forță specială în zilele sclaviei, ele sunt valabile și în zilele noastre de libertate. Amenințarea sau limbajul aspru nu se cuvin unui copil al Stăpânului ceresc, care este plin de har, de iubire și de dreptate. Dacă ochiul stăpânului pământesc privește spre Stăpânul din ceruri, vocea bunătății și a dreptății se va auzi întotdeauna din partea stăpânului, care este, la rândul lui, un slujitor al Său.
Ce imagine frumoasă ne este oferită în Rut 2.4 cu privire la relația binecuvântată care exista între stăpân (Boaz) și slujitorii săi (secerătorii)! Când el a venit pe ogorul său, și-a salutat slujitorii prin cuvintele: „Domnul să fie cu voi!”, iar ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvânteze!”. Boaz este o imagine frumoasă a lui Hristos, Cel care este Ruda cu drept de răscumpărare și Stăpânul nostru. Mica Epistolă către Filimon este, de asemenea, foarte instructivă pentru cei care sunt stăpâni, arătând cum felul de a fi al lui Hristos trebuie să guverneze comportamentul celor care sunt slujitorii Lui nevrednici.
S. Attwood
Cum își va ține tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău.
Psalmul 119.9

Despre valoarea Bibliei
Cuvântul lui Dumnezeu ne învață să luăm deja de tineri o decizie importantă: „Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta. – Nu uit cuvântul Tău. – Păzesc cuvântul Tău! – Mă încred în cuvântul Tău. – Partea mea este să păzesc cuvintele Tale. – Nădăjduiesc în cuvântul Tău. – Îmi țin piciorul departe de orice cale rea, ca să pot păzi cuvântul Tău. – Urăsc orice cale a minciunii. – O iau înaintea străjilor de noapte și deschid ochii, ca să cuget la cuvântul Tău. – Inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale. – Limba mea să vorbească de cuvântul Tău, căci toate poruncile Tale sunt dreptate!” (Psalmul 119.11,16,17,42,57,81,101,128,148,161,172).
Cuvântul lui Dumnezeu ne învață să ne rugăm: „Înviorează-mă, Doamne, după cuvântul Tău! – Ridică-mă, după cuvântul Tău! – Întărește-mi pașii în cuvântul Tău și nu lăsa nicio nelegiuire să stăpânească peste mine! – Dă-mi pricepere, după cuvântul Tău” (Psalmul 119.107,28,133,169).
Cuvântul lui Dumnezeu ne arată cum este el: „Cuvântul Tău, Doamne, dăinuiește în veci în ceruri. – Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea! – Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea. – Cuvântul Tău este foarte curat și slujitorul Tău îl iubește. – Întreg cuvântul Tău este adevăr și orice judecată a dreptății Tale ține pentru totdeauna. – Mă bucur de cuvântul Tău, ca unul care găsește o pradă mare” (Psalmul 119.89,103,105,140,160,162).
Citirea Bibliei: Iosua 14.1-15 · 1 Corinteni 12.1-11
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM PUTEM ÎNȚELEGE VOIA LUI DUMNEZEU (3) | Fundația S.E.E.R. România
„Dumnezeu… să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui…” (Evrei 13:20-21)

Un alt element prin care putem înțelege voia lui Dumnezeu este personalitatea. Înainte de a angaja un lider, companiile sau birourile de recrutare a forței de muncă îi fac acestuia un profil al personalității, pentru a-i detecta calitățile și defectele. Întrebare: Tu ai compasiune față de oameni sau intri în competiție cu ei? Ai cumva o personalitate competitivă, ambițioasă, sau ai un temperament altruist? Cel mai rău lucru pe care-l poți face este să invidiezi tipul de personalitate al altuia și să spui: „Aș vrea să fiu ca acea persoană!” E ca și cum I-ai spune lui Dumnezeu: „Ai făcut o greșeală când m-ai creat!” Dumnezeu te va ajuta să-ți schimbi comportamentul și să-ți întărești caracterul, dar poți să te rogi până rămâi fără aer, și El nu-ți va modifica personalitatea! În schimb, te va ajuta s-o recunoști și să-i dai valoarea maximă.
Proverbul: „Cine se aseamănă se adună” este adevărat. Vulturii nu doresc să stea împreună cu rațele. Ei nu vor să trăiască într-o curte sau să înoate într-un lac. Potențialul lor îi face intransigenți față de cei care nu se pot înălța. Vulturii sunt singuratici. Rațele, pe de altă parte, umblă în echipă (sau cârd!). Unele migrează mii de km până în zonele cu climă mai caldă, zburând într-un stol în forma literei V, fără să-și încalce rangul. Ele știu să depindă una de alta și să aibă grijă una de alta.
Înainte ca Dumnezeu să te aleagă pentru o lucrare, El te creează și te modelează. El îți dăruiește tipul de personalitate potrivit pentru a împlini planul Său pentru viața ta. Așa că, în loc să te subapreciezi sau să-ți dorești să ai un alt fel de temperament, închină-te folosind eventual cuvintele lui David (Psalmul 139:13-14): „Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”
de Jean Koechlin
Efeseni 4:1-15

„Nu m-am ferit să vă fac cunoscut tot planul lui Dumnezeu. Luaţi seama deci la voi înşivă”. Acest cuvânt al lui Pavel către bătrânii din Efes (Fapte 20.27,28) corespunde celor două diviziuni ale Epistolei către Efeseni. De la capitolul 1 până la capitolul 3, apostolul expune minunatul plan divin. ”
Vă îndemn deci”, înlănţuie el, arătând prin capitolele 4 la 6 ce umblare corespunde unei chemări atât de înalte (1 Tesaloniceni 1.12). Ceea ce trebuie să o caracterizeze în primul rând este reversul unui spirit de superioritate: smerenia cu blândeţea şi îngăduinţa dragostei, în legătura păcii. Potrivit speranţei unei singure chemări, un singur Duh uneşte mădularele unui singur Trup (oamenii însă au înfiinţat numeroase biserici, fiecare dintre acestea numărându-şi membrii ei). Sub autoritatea unui singur Domn, este dată ca învăţătură o singură credinţă creştină şi un singur botez conferă numele şi responsabilitatea de creştin (oamenii însă vă vorbesc de botezarea în religia lor!). În sfârşit, un singur Dumnezeu şi Tată, de la care sunt toţi şi toate, are asupra noastră drepturi divine.
Domnul, ca Om glorificat, „S-a suit mai presus de toate cerurile”, după ce a coborât în moarte. El le dă acum alor Săi felurite daruri din harul Său. Practicăm noi cu adevărat supunerea faţă de El?
