5 August 2023
Voi deci, preaiubiților, cunoscând dinainte aceste lucruri, păziți-vă ca nu cumva, fiind abătuți de rătăcirea celor nelegiuiți, să cădeți din statornicia voastră, ci creșteți în har și în cunoștința Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos.
2 Petru 3.17,18
Patru îndemnuri către „cei preaiubiți” (4) – Păziți-vă!
Petru își continuă îndemnurile practice, în lumina subiectului venirii Domnului și al distrugerii lumii prezente. „Voi deci, preaiubiților, cunoscând dinainte aceste lucruri” – minunat gând, anume că noi, creștinii, cunoaștem toate aceste lucruri mai dinainte. Scopul profeției nu este acela de a ne satisface curiozitatea cu privire la evenimentele viitoare. Profeția ne este dată, așa cum spune Petru în această epistolă, ca „lumină care strălucește într-un loc întunecos” (2 Petru 1.19). Ea trebuie să fie o lumină pentru calea noastră prin această lume nelegiuită, lumină care să ne umple inimile cu speranța „Stelei de dimineață” și care să ne dea puterea pentru a ne îndrepta umblarea, dacă este nevoie.
Dumnezeu nu-i ține pe cei preaiubiți ai Săi în ignoranță cu privire la scopurile Sale, ci le descoperă pe deplin intențiile Sale: „Domnul Dumnezeu nu va face nimic fără să descopere taina Sa slujitorilor Săi, profeții” (Amos 3.7; vedeți și Geneza 18.27 și Ioan 15.15). Noi vedem mai dinainte.
Tocmai fiindcă vedem mai dinainte, avem nevoie să fim atenți. Există pericole peste tot: lumea, carnea, diavolul. Petru i-a atenționat pe cei preaiubiți să nu-și piardă tăria. El însuși știa ce înseamnă să cazi atunci când nu veghezi. Câtă nevoie avem de dependență de harul Domnului și de o totală neîncredere în noi înșine! Petru ne avertizează cu privire la influența corupătoare a celor nelegiuiți: „Ca nu cumva, fiind abătuți de rătăcirea celor nelegiuiți, să cădeți din statornicia voastră”. În aceste zile, când nelegiuirea crește tot mai mult, avem nevoie de statornicie, care este rezultatul creșterii în har.
L. M. Grant
Toți cei care aveau bolnavi cu felurite boli îi aduceau la El. El Își punea mâinile peste fiecare din ei și-i vindeca.
Luca 4.40
S-a bucurat că a fost bolnav
Un chinez a venit la farmacia unei baze misionare din Henan și a cerut un medicament pentru dureri de stomac. Medicul misionar l-a examinat pe bărbat și apoi l-a întrebat ce medicamente a luat până în acel moment. Nu puțin a fost uimit când a auzit răspunsul: un medic chinez îi recomandase să ia în fiecare dimineață o jumătate de cană de gresie răzuită. Timp de doi ani urmase acest sfat, înghițind nu mai puțin de șaizeci de kilograme de nisip. Dar, pentru că nu a observat nicio îmbunătățire, a trebuit să ia crustă de ciment în fiecare zi timp de o jumătate de an. Era oare de mirare că durerile sale de stomac se întețiseră?
După o scurtă perioadă de timp în care bolnavul a fost tratat și îngrijit competent și cu toată dragostea în baza misionară, starea lui s-a îmbunătățit. Medicul nu a omis să-L scoată în evidență pe marele Doctor, cel mai bun Doctor de care au nevoie atât de urgent toți oamenii. Chinezul a vrut să audă mai multe despre Domnul Isus și a primit Noul Testament, pe care l-a citit cu sârguință.
Într-o zi, când și-a luat rămas bun de la baza misionară și i-a mulțumit doctorului misiunii, a spus: „Doctore, mă bucur că am fost bolnav”. — „De ce?”, l-a întrebat doctorul. „O”, a explicat chinezul, „dacă nu aș fi fost bolnav, nu aș fi auzit niciodată vestea bună din această Carte”.
Citirea Bibliei: Iosua 9.17-27 · 1 Corinteni 8.1-8
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
PRINCIPII DE VIAȚĂ | Fundația S.E.E.R. România
„Planurile omului harnic nu duc decât la belşug…” (Proverbele 21:5)
Oamenii care își stabilesc scopuri realizează mult mai multe lucruri în viață decât oamenii cu aceeași educație și capacități, care nu o fac. Având acestea în minte, aplică următoarele opt principii în viața ta.
1) Hotărăște ce-ți dorești. Însă mai întâi, consultă-L pe Dumnezeu. De ce? Pentru că Biblia ne spune că: „Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte” (Proverbele 19:21).
2) Gândește cu creionul în mână. Când îți scrii scopurile pe hârtie, ai un sentiment al permanenței și în plus, lucrul acesta îți dă energie. Iar în Biblie citim că: „Planurile omului harnic nu duc decât la belșug.” Obiectivele ezitante nu te vor duce acolo unde vrei să ajungi.
3) Stabilește un termen limită. Fără un început și un final clar, este ușor să amâni, și deci nu vei ajunge nicăieri.
4) Fă-ți o listă cu ceea ce ai de făcut. Ține-o la vedere tot timpul; lucrul acesta îți va aminti de traseul pe care trebuie să-l parcurgi.
5) Convertește-ți lista într-un plan. Hotărăște ce trebuie să faci mai întâi și ce poți face mai târziu. Un plan organizat e întotdeauna mai bun decât să încerci să păstrezi totul în capul tău.
6) Treci numaidecât la fapte. Biblia ne sfătuiește să luăm seama și să umblăm „cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. Răscumpăraţi vremea…” (Efeseni 5:15-16). Un plan mediocru care este aplicat câștigă în fața unui plan strălucit dar rămas doar pe hârtie.
7) Fă în fiecare zi ceva care să te pună în mișcare. Fă-ți un orar. De exemplu: citește sistematic din Biblie, sună un anumit număr de clienți sau angajează-te într-o activitate caritabilă o anumită perioadă de timp.
8) Stabilește-ți un scop personal căruia să-ți dedici viața. Și în urmărirea lui nu pierde niciodată din vedere Psalmul 90:12: „Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!” Amin!
de Jean Koechlin
Galateni 5:1-15
Omul a considerat dintotdeauna libertatea ca fiind bunul cel mai de preţ. Unde însă o poate gusta cu adevărat? Sărman sclav al propriilor patimi, el se naşte şi moare cu lanţuri ţintuite de inimă. Numai Isus Hristos îl poate elibera (v. 1; Ioan 8.36). Se pune atunci o altă întrebare: în ce fel va face uz răscumpăratul Domnului de libertatea sa? Se va supune el de bunăvoie jugului riguros al legii? (v. 1). Ar fi o atitudine la fel de neobişnuită ca cea a unui ocnaş eliberat care şi–ar exprima dorinţa de a se întoarce la ocnă! Se va folosi el atunci de aceasta ca de „un prilej pentru carne” (v. 13)? Ar însemna atunci că parcurge calea inversă a tesalonicenilor, trecând de la slujirea lui Dumnezeu înapoi sub tirania idolilor lumii (cap. 4.8,9; Luca 11.26; 1 Tesaloniceni 1.9). Nu, această libertate, atât de scump plătită de Mântuitorul său la cruce, creştinul o va folosi în slujirea aproapelui! Şi astfel, în final, el va împlini legea, de vreme ce aceasta se rezumă printr–o singură expresie (v. 14) sau, mai degrabă, printr–un singur cuvânt: iubire. „Cine iubeşte pe altul a împlinit legea” (Romani 13.8,9). El împlineşte astfel porunca Domnului Isus, a Cărui cea din urmă şi cea mai scumpă dorinţă este să ne iubim unii pe alţii cum ne–a iubit El (Ioan 13.34; 15.12,17).
Mana Zilnica 