11 Iunie 2023
Să faceți aceasta spre amintirea Mea.
1 Corinteni 11.24

Cina Domnului ne prezintă faptul că El nu este aici – noi vestim moartea Domnului până când El va veni – iar unul dintre motivele pentru care El nu Se află aici este că lumea L-a respins: „A fost pus în numărul celor fără de lege”. Numele Lui a fost șters din linia regală a lui David și înscris pe crucea Sa. Da, numele de Isus din Nazaret a fost pus laolaltă cu numele tâlharilor și al ucigașilor.
Noi vestim moartea Domnului până când El va veni din nou. La cina Sa, noi vestim faptul că suntem identificați cu Cel pe care lumea L-a răstignit; ne identificăm cu El fiindcă Îl iubim. El ne-a făcut ai Săi printr-o dragoste infinită, prin care S-a dat pe Sine Însuși pentru noi. Cât de repede uităm acest lucru! Dacă El ar apărea în mijlocul nostru și ne-ar arăta coasta și mâinile Sale străpunse, așa cum a făcut înaintea ucenicilor Săi, în ziua învierii, dragostea Lui ar fi fără îndoială o mare realitate pentru noi. Însă, din cauza instabilității noastre, faptul că nu-L vedem conduce la a nu ne preocupa cu El. Știind acest lucru, Domnul a instituit cina Sa, care trebuie să ne reamintească în mod constant de o dragoste care a fost mai tare decât moartea.
Astfel că, aflați la cina Sa, Îl urmărim cu gândurile în drumul Său până la Golgota. Îl vedem acolo atârnând pe cruce pentru noi, fără nicio lumină care să strălucească asupra Lui dinspre cer și fără niciun prieten care să-l mângâie dinspre pământ. Auzim strigătul Lui, pe care oamenii l-au luat în derâdere și la care cerul n-a dat niciun răspuns. Apoi, în cele din urmă, El moare. Prințul Vieții atârnă mort pe o cruce, pentru noi. Trupul Lui a fost dat acolo pentru noi și sângele Lui a fost vărsat acolo pentru noi. Despre aceasta vorbesc pâinea frântă și paharul de vin: Hristos, mort pentru noi. Avem nevoie de cina Sa pentru a-L avea mereu, pe El și dragostea Sa, proaspăt înaintea sufletelor noastre. Dacă ar fi aici, n-am avea nevoie de acest lucru; însă, fiindcă Domnul este absent, avem nevoie de el.
J. T. Mawson
Mare este taina evlaviei! … „Cel care S-a arătat în trup a fost îndreptățit în Duh, a fost văzut de îngeri, a fost vestit printre neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălțat în slavă.”
1 Timotei 3.16

Taina evlaviei
Centrul și conținutul învățăturii și practicii creștine este o Persoană: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! Prin întruparea Lui, prin viața Lui trăită pe pământ și prin moartea Sa pe cruce, El ni L-a descoperit pe Dumnezeu. Ne-a arătat că Dumnezeu este dragoste și ne iubește atât de mult, încât nu vrea ca noi să mergem în pierzare. Pentru că Dumnezeu dorește să ne scape de pedeapsa veșnică, L-a trimis pe unicul Său Fiu pe pământ și L-a dat la moarte.
Prin evanghelie, Isus Hristos este vestit ca Mântuitorul lumii! Toți trebuie să știm acest preț care a fost plătit, pentru ca noi, oamenii, să avem un pod spre inima lui Dumnezeu! Cine își recunoaște vina și crede în Isus, „Mântuitorul lumii” (Ioan 4.42), acela vine la Dumnezeu și devine copil al Său.
Ca oameni credincioși, nu credem într-un Hristos mort, ci știm că Dumnezeu L-a înviat și L-a primit în cer. Acolo, El trăiește ca Om și Se bucură de toată acceptarea lui Dumnezeu. Aceasta are efecte concrete asupra vieții noastre de credință:
Putem fi siguri că suntem primiți de Dumnezeu, pentru că El L-a primit cu bucurie în cer pe Răscumpărătorul nostru.
Urmăm un Domn care are în cer toată onoarea. Aceasta ne încurajează ca, în pofida disprețului din partea lumii, să-I fim fideli.
Ne îndreptăm spre cer, căci acolo este Isus Hristos pe care Îl iubim cu atâta dor.
Citirea Bibliei: Levitic 4.13-26 · Psalmul 50.1-15
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
DUMNEZEU TE SUSȚINE! | Fundația S.E.E.R. România
„Adevărat vă spun că orice veţi lega pe pământ, va fi legat în cer…” (Matei 18:18)

Dumnezeu i-a zis lui Iosua: „Întinde spre Ai suliţa pe care o ai în mână, căci am s-o dau în mâna ta!” (Iosua 8:18). Este uimitor cât de curajos te simți, când te susține Dumnezeu! Când știi că El este de partea ta, poți spune: „Orice armă făurită împotriva mea va fi fără putere” (vezi Isaia 54:17). Însă excesul de încredere este o încredere în sine care nu se bazează pe încrederea în Dumnezeu. Problema noastră este că ne facem planuri, spunem și facem lucruri – fără a verifica mai întâi dacă Dumnezeu este în spatele nostru. Îți amintești ce a spus duhul cel rău celor care au încercat să imită lucrarea apostolului Pavel fără că ei să fie împuterniciți de Duhul lui Dumnezeu? „Pe Isus Îl cunosc, şi pe Pavel îl ştiu; dar voi, cine sunteţi?” (Faptele apostolilor 19:15).
Când ești atacat, tu trebuie să fii sigur de următoarele lucruri:
1) Că ești într-o relație bună cu Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 5:19),
2) Că este lupta lui Dumnezeu, dar este și lupta ta (vezi 2 Cronici 20:15); și
3) Că „orice veţi lega pe pământ, va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer” (Matei 18:18). Trebuie să existe un acord între cele două tărâmuri. Dacă nu este aprobat în locul în care se află Dumnezeu, nu trebuie să fie aprobat nici unde ești tu. Încrederea ta vine din cunoașterea faptului că trăiești în voia Sa. Biblia ne numește „împreună lucrători cu Dumnezeu” (1 Corinteni 3:9), așa că nu poți trăi împlinindu-ți voia proprie.
Nu încerca să miști niciun munte pe care Dumnezeu nu-l dorește mutat, și nu încerca să aduci la viață pe nimeni în afara acelui Lazăr pe care El îl strigă. Noi trebuie să facem pe pământ numai ceea ce El a declarat că este voia Sa în ceruri. Și atunci, Dumnezeu ne susține!
de Jean Koechlin
Amos 6:1-14

Încă din capitolele anterioare, Domnul pusese degetul pe împietrirea inimii poporului Său rătăcit, pe îngâmfare, pe egoism şi pe pasiunea după satisfacţii (cap. 2.6; 4.1; 5.11; comp. cu 1 Corinteni 10.24; 1 Ioan 3.17). Acum vedem cum inteligenţa lor se exersează în vederea propriilor plăceri (v. 5). Ce stare de lucruri care vorbeşte şi conştiinţelor noastre! Nu este necinstit să întrebuinţăm în folosul nostru ceea ce Domnul ne‑a încredinţat pentru slujirea Sa? Şi aceasta fără a mai pune la socoteală că drumul poftelor ne conduce, din punct de vedere spiritual, la aservire faţă de Vrăjmaş (comp. cu v. 7)! Putem observa, de asemenea, ce anume se mai alătură pe drumul prosperităţii materiale şi al gusturilor rafinate: „voi nu vă întristaţi de spărtura lui Iosif” (v. 6). Contemporanii lui Amos nu mai sufereau din cauza divizării lui Israel în două regate. Şi astăzi, aceeaşi cauză, anume urmărirea asiduă a satisfacţiilor, a comodităţii şi a propriilor interese, produce acelaşi efect: o indiferenţă vinovată faţă de starea de ruină a Bisericii şi faţă de diviziunile creştinilor între ei.
Versetul 8 afirmă dezgustul lui Dumnezeu pentru mândrie, rădăcina oricărui păcat. Domnul să ne înveţe să o judecăm în noi, atât în manifestările ei evidente, cât şi în cele mai subtile! Să ne amintim că El „Se împotriveşte celor mândri, dar dă har celor smeriţi” (Iacov 4.6).
