Etichetă: inima

  • 18 Octombrie 2026


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Și, chemând la sine pe doi dintre ucenicii săi, Ioan i‑a trimis la Isus, spunând: Tu ești Cel care vine, sau să așteptăm pe altul?

    Luca 7.19

    Ioan Botezătorul este cel mai mare dintre profeți, deoarece este cel care Îi pregătește Domnului calea. Acum însă este aruncat în închisoare și acolo află de la ucenicii săi despre lucrările Domnului Isus. Treptat, în inima acestui om temător de Dumnezeu, care își împlinise lucrarea în cel mai înalt grad, se naște îndoiala. Prin intermediul ucenicilor săi, el Îl întreabă pe Hristos: „Tu ești Cel care vine, sau să așteptăm pe altul?“.

    Învățăm de aici că împlinirea lucrării și credința inimii sunt două lucruri diferite. Putem propovădui cu mare putere adevărul, și totuși să nu fim imuni în fața îndoielii. Exemplul lui Ioan ne ajută să înțelegem această lecție, pentru a putea învăța să facem o judecată dreaptă atât cu privire la noi înșine, cât și cu privire la alții.

    Ceea ce un profet face și propovăduiește este întâi de toate raportat la el însuși: crede el și pune el în practică ceea ce spune? În aceasta au dat faliment până și cei mai deosebiți dintre ei. Numai Unul singur – Mântuitorul și Domnul nostru – nu a falimentat niciodată, nici în ispitirea din pustie, nici în Ghetsimani, nici la Golgota. În Psalmul 16.8, El ne arată profetic temelia desăvârșirii Sale: „Am pus întotdeauna pe Domnul înaintea mea; pentru că El este la dreapta mea, nu mă voi clătina“.

    Deși întrebarea încărcată de atâta îndoială a lui Ioan Îl rănește profund pe Domnul, răspunsul Său este plin de demnitate și de har: „Mergeți și spuneți‑i lui Ioan ce ați văzut și ați auzit“. Lucrarea și cuvintele Lui dovedesc faptul că El venise pentru că fusese trimis de Dumnezeu. Apoi adaugă un îndemn necesar: „Fericit este oricine nu se va poticni de Mine“. Cât de atent și de plin de har Se comportă Domnul față de înainte‑mergătorul Său! El nu i Se adresează în mod direct, ci formulează mustrarea la general. Prin aceasta, El ne‑o adresează și nouă.

    M. Billeter

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    „Speranță sigură“

    Căci noi, prin Duhul, pe principiul credinței, așteptăm speranța dreptății.

    Galateni 5.5

    Când privim spre viitor, inimile noastre sunt cuprinse de așteptări și temeri. Nu știm ce se va întâmpla cu sănătatea, cu familia sau cu cariera noastră. Deoarece sunt atât de multe lucruri care nu depind de noi, o mare parte dintre cele ce ne așteaptă sunt acaparate de ceața incertitudinii.

    Numai Dumnezeu cunoaște viitorul. El oferă speranță sigură celor credincioși. În Biblie, El le spune tuturor celor care Îi aparțin Lui la ce se pot aștepta cu siguranță:

    Transformarea trupurilor! „Căci cetățenia noastră este în ceruri, de unde Îl și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos“ (Filipeni 3.20). Domnul va veni din nou pentru a ne transforma trupurile, eliberându‑le de slăbiciune, de boală și de ce este muritor. Ele vor fi apoi schimbate în trupuri de glorie, astfel încât să putem locui veșnic în cer.

    Gloria cerească! Noi așteptăm „fericita speranță și arătarea gloriei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor, Isus Hristos“ (Tit 2.13). Domnul va veni din nou pentru a ne lua la El în gloria cerească. Acolo Îl vom vedea așa cum este. Mai târziu vom apărea împreună cu El când va fi glorificat în fața lumii.

    O nouă creație! „Dar noi, potrivit promisiunii Sale, așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care locuiește dreptatea“ (2 Petru 3.13). După Împărăția de o mie de ani, Dumnezeu va face ceruri noi și un pământ nou. În această nouă creație, totul va fi în deplină armonie cu Dumnezeu. Ce viitor glorios!

    Citirea Bibliei: Isaia 46.1-13 · Evrei 10.1-10

    SCRIPTURILE În FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Ieremia 36.1‑15

    L‑am cunoscut deja pe Baruc, secretarul şi prietenul credincios al lui Ieremia (cap. 32.12). Numele lui înseamnă „binecuvântat“. Deşi provenea dintr‑o familie nobiliară − fratele lui, Seraia, „era mai‑mare peste locul de odihnă al împăratului“ (lit. „prinţ al odihnei“; cap. 51.59) − el alesese mai degrabă tovărăşia profetului întemniţat, urât şi dispreţuit, în locul celei a prinţilor, la care avea drept prin naştere. El ne face să ne gândim la Onisifor, fratele devotat care l‑a vizitat pe Pavel în închisoarea din Roma, cu privire la care apostolul avea să‑i scrie lui Timotei: „deseori m‑a înviorat şi nu i‑a fost ruşine de lanţul meu – şi tu ştii mai bine decât alţii cât de mult a slujit el în Efes“ (2 Timotei 1.16‑18). Baruc a fost şi el întotdeauna gata să slujească, cu toate riscurile pe care le implica aceasta. Să admirăm şi noi – şi totodată să dorim să avem – acest zel minunat al dragostei, deopotrivă pentru Dumnezeu, pentru slujitorul Lui, cât şi pentru poporul Lui. Aici este vorba de a scrie, după dictarea întemniţatului Ieremia, înseşi cuvintele lui Dumnezeu (comp. cu Romani 16.22), apoi de a le citi, în ziua de post, în auzul întregului Iuda. Un ascultător numit Mica, deosebit de atent, s‑a grăbit să le înştiinţeze pe căpetenii, iar acestea l‑au convocat pe Baruc pentru a le oferi şi lor o audiţie specială a conţinutului acelui sul.

    VINDECAREA RELAȚIILOR RUPTE | Fundația S.E.E.R. România

    „Dragostea acoperă toate greșelile.” (Proverbele 10:12)

    Relațiile pline de iubire sunt fundamentul vieții. Ele sunt temelia Bisericii lui Hristos și dovada că avem iubirea lui Dumnezeu în inimile noastre. Dumnezeu pune un mare accent pe modul în care ne raportăm la ceilalți, deoarece relațiile noastre au impact asupra fiecărui aspect al vieții noastre: acasă, la serviciu, la biserică, la școală și în interacțiunile noastre de zi cu zi. O relație clădită pe dragoste, sensibilitate și respect poate câștiga un soț necredincios sau o soție necredincioasă pentru Hristos. Apostolul Petru a scris: „Tot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, când vă vor vedea felul vostru de trai…” (1 Petru 3:1-2) De aceea Satana ne atacă atât de mult relațiile. Când relațiile se destramă, acest lucru afectează calitatea vieții noastre. Știința medicală a dovedit că amărăciunea și lipsa iertării sunt surse de boală și depresie. Și la fel cum Dumnezeu vrea ca tu să fii vindecat fizic, El vrea ca tu să experimentezi atingerea Lui vindecătoare și în relațiile tale. Dar și tu ai un rol de jucat: Biblia spune să faci câteva schimbări: „Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.” (Efeseni 4:31-32) Când te rogi pentru o relație frântă, fă această mărturisire: „Pentru că Dumnezeu m-a iertat de toate păcatele mele, nu voi purta pică nimănui! Renunț la toată amărăciunea și mânia. Doamne, Te rog ca pacea Ta să coboare asupra neînțelegerilor și rănilor din această relație! Amin.”

    Iar acesta este o rugăciune pe care Dumnezeu o va asculta.

  • 17 Aprilie 2026


    DOMNUL ESTE APROAPE

    Lăsați‑le să crească amândouă împreună până la seceriș.

    Înlăturați pe cel rău dintre voi înșivă!

    Matei 13.30; 1 Corinteni 5.13

    Atunci când confundăm sau punem pe aceeași treaptă „Împărăția cerurilor“ cu „Adunarea lui Dumnezeu“, consecințele sunt dezastruoase. În timp ce în Împărăția cerurilor este valabil principiul „lăsați‑le să crească amândouă împreună până la seceriș“, Adunării i se poruncește: „Dați‑l afară dintre voi pe cel rău“ (1 Corinteni 5.13). Dacă între Împărăția cerurilor și Adunare nu ar exista această distincție, ar însemna să avem comuniune la Masa Domnului cu oamenii imorali și cu învățătorii falși doar pentru că au mărturisit că sunt creștini. Altfel spus, ar însemna să mergem împreună cu bețivi, cu sectanți, cu adulteri și cu „antihriști“; dar desigur că nu aceasta este învățătura Sfintei Scripturi.

    Când este vorba despre Adunare și despre comuniunea practică, adunarea locală are autoritatea de a lega și de a dezlega, adică de a exercita disciplină, așa cum ne arată Domnul Isus în Matei 18.18. Dacă cineva cade într‑un păcat, Adunarea nu mai poate avea comuniune cu un astfel de om. Chiar și în cazul umblării în neorânduială, instrucțiunile sunt la fel de clare: „Vă poruncim dar, fraților, în Numele Domnului nostru Isus Hristos, să vă îndepărtați de orice frate care umblă în neorânduială“ (2 Tesaloniceni 3.6). Credincioșii trebuie să se depărteze și de cei care fac dezbinări și dau prilej de poticnire (Romani 16.17). Cei care nu aduc învățătura lui Hristos nu trebuie primiți în casă, nici măcar să fie salutați (2 Ioan 10).

    Chiar dacă Adunarea lui Dumnezeu, la fel ca Împărăția cerurilor, a ajuns în declin în ce privește forma exterioară, principiul și porunca lui Dumnezeu rămân valabile: „Oricine rostește Numele Domnului să se depărteze de nedreptate“ (2 Timotei 2.19). Acest îndemn nu are însă nicidecum de‑a face cu îndepărtarea unor astfel de oameni din Împărăția cerurilor.

    C. Briem

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Isus Hristos este același ieri, azi și în veci.

    Evrei 13.8

    Ieri, azi și mâine

    Ce rost are să vorbim de „roz“, întreabă unii, când totul este „gri“? Versetul de astăzi ne oferă cheia: Isus Hristos nu Se schimbă! Aceasta aduce fericire și bucurie tuturor celor care își încredințează viața Mântuitorului și Răscumpărătorului. Nu tânjim toți după stabilitate și după încredere într‑un mediu care devine din ce în ce mai instabil și mai haotic? Unde putem găsi o bază sigură și o ancoră solidă pentru viețile noastre? Numai Isus Hristos ne poate oferi cele după care tânjim în adâncul nostru. El nu Se schimbă! El are grijă de trecutul nostru, de ziua noastră de ɪᴇʀɪ: ne îndepărtează toate vinovățiile, eșecurile, rușinea, conștiința împovărată, dacă I le mărturisim Lui cu sinceritate. Are grijă de ziua noastră de ᴀᴢɪ, căci mâna Sa ne oferă tot ceea ce avem nevoie la fiecare pas prin viață: dragoste, pe care să o oferim altora; putere, pentru toate îndatoririle noastre, mici sau mari; înțelepciune, pentru a lua decizii corecte; discernământ, pentru a percepe darurile Sale și a‑I mulțumi pentru ele; răbdare, pentru a purta toate poverile pe care El le îngăduie în viață; speranță, pentru a nu ne descuraja. Tot El Se îngrijește și de ziua noastră de ᴍᴀ̂ɪɴᴇ. Cei care știu că sunt în siguranță în Isus Hristos nu trăiesc nepăsători față de viitor și nici nu se retrag cu teamă în carapacea lor, pentru a evita provocările vieții. Ei știu că Isus Hristos rămâne același pentru eternitate! Să ne încredințăm viața Domnului Isus și să contăm doar pe El – pentru ieri, azi și mâine! Cu această perspectivă, să privim liniștiți spre viitor chiar și atunci când lucrurile nu par „roz“. Unii spun: Ești pictorul vieții tale, viața ta este atât de „gri“ cât îți permiți să fie! Și, dacă se referă la felul cum privim, ei au dreptate.

    Citirea Bibliei: Geneza 8.6-22 · 1 Petru 4.12-19

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Proverbe 11:18-31

    Tendinţa inimii noastre egoiste este de a acapara şi de a reţine mai mult decât avem nevoie (v. 24,26). Să citim în Luca 6.38 ce drum ne recomandă Domnul Isus. Vom găsi aici că adevărata cale de a fi binecuvântaţi este să ne ocupăm de binele altora. Uneori, aceasta sfidează prevederea şi înţelepciunea omenească, dar Dumnezeu nu are aceeaşi aritmetică cu cea pe care o are omul. El răstoarnă calculele şi previziunile acestuia. Bogăţiile sunt întotdeauna o piedică pentru cei care se încred în ele (v. 28; comp. Marcu 10.24 cu 1 Timotei 6.17,18). Ambiţia noastră trebuie să fie aceea de a fi „bogaţi în fapte bune“.

    Cu toate acestea, există în lume un lucru de cea mai mare valoare, pe care suntem invitaţi să‑l căutăm şi să‑l câştigăm. Ce poate avea mai mare preţ decât sufletul? Pentru a‑l răscumpăra pe al nostru, Domnul „a vândut tot ce avea“ (Matei 13.44‑46). Da, „cel înţelept câştigă suflete“ (v. 30). Cunoaştem noi această fericită slujbă? Era a ucenicului Andrei (Ioan 1.41‑43), dar poate fi şi a noastră, indiferent de vârstă sau de nivelul de cunoştinţă. De ce anume are nevoie în mod deosebit cel care vrea să câştige suflete pentru Domnul? Cu siguranţă, de o înţelepciune promptăîn a prinde ocaziile (Efeseni 5.15,16) şi de o dragoste dispusă săgăsească drumul înspre inimi (1 Corinteni 9.19,22)!

    COMPASIUNEA ÎNCEPE PRIN EMPATIE | Fundația S.E.E.R. România

    „Iosif… s-a uitat la ei şi i-a văzut trişti.” (Geneza 40:6)

    Iosif ispășea o pedeapsă grea în închisoare, pentru o faptă pe care nu o comisese, dar ceea ce este remarcabil aici este faptul că avea timp și energie să se ocupe de alții.

    Biblia spune că: „paharnicul şi pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpânul lor, împăratul Egiptului…” (care) „i-a pus… în temniță… Iosif… i-a văzut trişti. Atunci a întrebat… „Pentru ce aveţi o faţă aşa de posomorâtă azi?” Ei i-au răspuns: „Am visat un vis şi nu este nimeni care să-l tălmăcească.” (Geneza 40:1, 3, 6-8) Iosif le-a interpretat visele și, așa cum anticipase, paharnicul și-a recăpătat slujba în palatul faraonului.

    Iar când faraonul a avut un vis pe care nimeni nu-l putea interpreta, paharnicul și-a amintit și i l-a prezentat pe Iosif, care i-a interpretat visul. Drept urmare, Iosif a devenit prim-ministru al Egiptului și a fost pus în poziția de a-și salva familia de la pieire.

    Dar povestirea nu se oprește aici: din familia salvată de Iosif a venit Mântuitorul lumii, care te-a salvat și pe tine! Și când te gândești că această uimitoare serie de evenimente a început cu aceste cuvinte: „Iosif i-a văzut…”

    Îți aduci aminte de omul muribund de pe drumul spre Ierihon? Evanghelistul Luca ne spune că s-a-ntâmplat să treacă „pe acelaşi drum un preot şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături… Un levit… a trecut înainte pe alături. Dar un samaritean, care era în călătorie…” ajuns în locul unde era căzut cel jefuit, „l-a văzut, i s-a făcut milă de el. S-a apropiat de i-a legat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han şi a îngrijit de el.” (Luca 10:31-34). Isus încheie pilda cu aceste cuvinte: „Du-te de fă și tu la fel!” (vers. 37).

    Așadar, cere-I lui Dumnezeu să te ajute să observi nevoile, să empatizezi și să-ți dea harul de a dovedi compasiune.

Calendar

octombrie 2026
L M M J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Ultimele postări

Urmărește-ne