Mana Zilnica

Mana Zilnica

7 Septembrie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar eu nu consider viața mea scumpă pentru mine, numai să-mi sfârșesc alergarea și slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, de a mărturisi evanghelia harului lui Dumnezeu.

Fapte 20.24



Aceste cuvinte au fost scrise de un slujitor credincios și ne descoperă secretul succesului lucrării sale pentru Domnul.

Prețul. El a socotit bine prețul pe care avea să-l plătească – chiar viața sa – și a găsit că era un preț foarte mic. Dacă propria viață nu-i era prea scumpă, cu cât mai puțin scumpe erau alte lucruri, precum posesiunile pământești! Preocuparea lui era „crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită față de mine și eu față de lume” (Galateni 6.14).

Alergarea. Pavel știa că avea o alergare înaintea lui. El nu înainta fără niciun scop. Înainte de moartea sa, el i-a scris lui Timotei: „Mi-am sfârșit alergarea”. Pentru el nu era o opțiune să predice evanghelia sau nu. Hristos urma să fie preamărit în trupul său, fie prin viață, fie prin moarte.

Sursa. „Slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus.” El era „rob al lui Isus Hristos, apostol chemat, pus deoparte pentru evanghelia lui Dumnezeu” (Romani 1.1). Când L-a întâlnit prima oară pe Domnul, mesajul a fost acesta: „Ridică-te, mergi în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci”. El nu a fost neascultător acestei viziuni cerești, nu numai atunci, ci și mai târziu, în mijlocul multor suferințe pentru numele Domnului.

Prețul – Alergarea – Sursa. Să privim la aceste trei lucruri în viața Domnului nostru Isus Hristos. Prețul: El a fost ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce. Alergarea: „Te-am glorificat pe pământ; am sfârșit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac” (Ioan 17.4). Sursa: „Cum Mi-a poruncit Tatăl, așa fac” (Ioan 14.31).

Fie ca și noi să socotim prețul, să cunoaștem alergarea și să-L glorificăm pe Cel care este Sursa noastră. „Numai temeți-vă de Domnul și slujiți-I în adevăr, cu toată inima voastră, pentru că vedeți ce lucruri mari a făcut cu voi!” (1 Samuel 12.24).

A. M. Behnam


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Chiar dacă te-ai spăla cu leșie, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea”, zice Stăpânul Domnul.

Ieremia 2.22



„Chiar dacă…”

O doamnă a cumpărat o Biblie pentru a o face cadou unei prietene. În lipsa unei ocazii de a trimite cadoul, Biblia a rămas mai mult timp în odaia servitoarei. Aceasta a deschis-o într-o seară și ochii i-au căzut asupra versetului de astăzi. Cititoarea a fost atinsă de cuvintele Bibliei și, uimită, a închis cartea. Dar acele cuvinte au rămas în sufletul ei și au preocupat-o toată ziua următoare. Seara a luat Biblia în mână și iată că ea s-a deschis în același loc, iar acele cuvinte grave erau tot acolo: „Chiar dacă te-ai spăla cu leșie…”. Atunci neliniștea servitoarei a devenit tot mai mare. Căutând însă neobosit prin Biblie, ea a găsit liniște pentru sufletul ei în cuvintele: „În El [Isus] avem răscumpărarea prin sângele Lui, iertarea păcatelor după bogățiile harului Său” (Efeseni 1.7).

Oriunde am deschide Biblia, găsim incapacitatea omului de a se mântui singur. Omul, prin natura sa veche, este mort în păcate și în fărădelegi. Toate încercările omenești de a ne salva singuri vor conduce la o singură și sigură concluzie: Este cu neputință să te autosalvezi. „Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea Lui cea mare cu care ne-a iubit”, a pregătit mijlocul, calea de salvare a omului (Efeseni 2.4). Omul trebuie doar să-și recunoască neputința de a se mântui singur și să-L accepte pe unicul Mântuitor Isus Hristos, care va face marea schimbare în suflet. Un astfel de om va cunoaște harul și bunătatea salvării sufletului său.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNȚELEGE-ȚI COPILUL! – Fundația SEER

„Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic…” (Psalmul 139:15)


 

În context, psalmistul a scris: „Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, țesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.” (v. 14-16). Dumnezeu a pus deja în copilul tău un potențial; acum este rândul tău să-l ajuți să și-l descopere și să și-l dezvolte. Vei observa acest potențial în temperamentul său, în darurile sale și în preocupările sale. Rezistă tentației de-ai trata pe toți copiii tăi la fel; sunt diferiți! Cain a fost fermier și fratele său, Abel a fost păstor. Iacov și Esau au fost gemeni, și cu toate acestea cum nu se poate mai diferiți! Ce să mai zici de fiul risipitor care a plecat de acasă și a devenit un „iubitor de petreceri,” în timp ce fratele său mai mare a rămas acasă, dar a devenit un fățarnic și un critic?

Trebuie să-ți iubești fiecare copil în mod necondiționat, dar să-i stimulezi diferit.

Cine sunt ei? Ce preferințe au? La ce sunt pricepuți? Cum fac ei față schimbării? Cum se comportă ei când sunt singuri? Pleacă urechea la ceea ce prețuiesc pruncii tăi, la temerile lor și la nevoile lor! Asigură-te că sunt ancorați în Cuvântul lui Dumnezeu. Nu-i obliga s-o ia pe drumul pe care ai fi vrut tu să mergi. Ajută-i să-și descopere propria identitate și să devină cei mai mari susținători ai lor. Dacă asta înseamnă să-ți amâni visele o vreme, fă-o! Nu vei regreta niciodată! Copiii tăi sunt viitorul tău; substanța ta proprie va dăinui în ei. Și încă ceva: pomii pe care îi îngrijim astăzi produc fructele pe care le mâncăm mâine. Așa că, roagă-te și cere-I lui Dumnezeu să te ajute să-ți înțelegi și să-ți susții copiii!<

iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/LHlE6tz1hIs&#8221; frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Numeri 23:1-12


Balaam, care încă de pe acum a reuşit să ajungă acolo unde voia, ar mai fi dorit, în prezent, să-L determine pe Dumnezeu să pronunţe exact ceea ce dorea el să spună. Dar fără voia lui, spre marea mânie a lui Balac, cele patru discursuri cu multe sentinţe ale sale sunt transformate în binecuvântări glorioase. Acesta este şi efectul acuzaţiilor pe care Satan le aduce şi astăzi împotriva răscumpăraţilor Domnului (Ap. 12.10). După cum ne învaţă istoria lui Iov, Dumnezeu permite astfel de atacuri, pentru a le întoarce spre binele alor Săi. Şi remarcăm că totul se petrece pe munte fără ştirea poporului din câmpie; acesta nu cunoaşte nici intenţiile fatale ale vrăjmaşului, nici modul în care le zădărniceşte Dumnezeu.

„Un popor care va locui deoparte” (v. 9) – aceasta este cea dintâi caracteristică a lui Israel, şi anume de a fi un popor pus deoparte pentru Dumnezeu. Şi aceasta este valabil atât pentru Biserica adevărată, cât  şi pentru fiecare credincios. Creştinul este din punct de vedere moral despărţit de o lume sub incidenţa judecăţii. Este pus deoparte pentru Domnul. „Sfârşitul meu să fie ca al lor!” – îşi urează Balaam în încheiere (v.10 sf), însă pentru a muri”de moartea celor drepţi”, trebuia să fi trăit asemenea lor. Dar Balaam, ca mulţi alţii, este un ipocrit, încercând să slujească la doi stăpâni. El mărturiseşte frica de Domnul, oferă numărul perfect de jertfe, însă în tot acest timp ascultă numai de poftele inimii lui.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: