Mana Zilnica

Mana Zilnica

25 Decembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Toată generația aceea de asemenea a fost adăugată la părinții săi. Și s-a ridicat după ei o altă generație, care nu cunoștea pe Domnul, nici lucrările pe care le făcuse El pentru Israel.
Judecători 2.10

Cartea Iosua și cartea Judecători încep într-un fel asemănător. Cartea Iosua începe cu cuvintele: „După moartea lui Moise, slujitorul Domnului …”, iar cartea Judecători, cu cuvintele: „După moartea lui Iosua …”. Timpul trece; o generație urmează alteia, însă ele nu se aseamănă în mod necesar. Deși declinul lui Israel a început devreme, cei care aveau credință în Dumnezeu au experimentat prezența și puterea Lui. Fiecare generație trebuie să se întoarcă la izvorul divin și să ia apă vie pentru ea însăși. Nu este suficient să rămânem în lucrurile pe care alții le-au învățat, ci trebuie să fim noi înșine convinși de ele. Izvorul rămâne mereu accesibil și același.

Moise a rămas neclintit, ca și cum L-ar fi văzut pe Cel care este nevăzut. Iosua a manifestat energia credinței, iar această credință a continuat și în bătrânii care îl urmaseră pe Iosua. Însă, la un moment dat, „s-a ridicat după ei o altă generație, care nu cunoștea pe Domnul”. În consecință, nu ne miră deloc declinul rapid al lui Israel.

Aceeași schimbare de generații apare și în familiile noastre. Poate că un bunic a fost caracterizat de evlavie, de separare de lume și de atașament față de Domnul, iar copiii lui au urmat același drum. Dar ce vor face nepoții lui? Se vor asemăna ei cu acea generație care nu-L cunoștea pe Domnul? Sau vor fi din numărul acelora care privesc la viețuirea celor care le-au vorbit Cuvântul lui Dumnezeu și le imită credința?

În ce privește mărturia din zilele noastre, Îi putem mulțumi Domnului pentru cei pe care El i-a ridicat în trecut pentru a readuce la lumină adevărurile din Cuvântul Său. Noi avem beneficiul ostenelii generațiilor credincioase de dinaintea noastră. Ce se va întâmpla cu generația noastră? Vor fi în ea tineri creștini tari în credință și evlavioși, care vor influența în bine familiile și adunările lor?

G Andre

SĂMÂNȚA BUNĂ

” …au văzut Pruncul…, s-au aruncat cu fața la pământ și i s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și i-au adus daruri…” Matei 2.11

„Absent la petrecere”

Prima mențiune despre nașterea Domnului Isus Hristos comemorată pe 25 decembrie a fost în vremea lui Constantin, cam prin anul 325. Data exactă a nașterii Mântuitorului nu se cunoaște. Nicio scriere nu ne spune dacă primii creștini comemorau nașterea Domnului Isus. Astăzi, Crăciunul se sărbătorește printr-un amestec neobișnuit de practici păgâne și religioase. Într-o scriere cu titlul „Absent la petrecere” se spune că mulți oameni se complac în petreceri, distracții și divertisment în timpul sărbătorilor. De Domnul Isus Hristos nici prin cap nu le trece. Domnul lipsește de la petrecere și cu siguranță că nici nu s-ar simți bine dacă ar fi venit. Cum crezi că ar arăta o petrecere la ziua de naștere a cuiva fără persoana care ar trebui sărbătorită?

Cât de diferit au stat lucrurile când magii au venit să se închine în fața Domnului Isus! Vizitatorii neobișnuiți i-au adus daruri unice: aur, smirnă și tămâie. Se presupune că aceste daruri costisitoare au asigurat nevoile zilnice ale lui Iosif, ale Mariei și ale Pruncului în timpul fugii în Egipt șia șederii lor acolo. Dar magii au mai adus Pruncului ceva foarte important: închinarea lor. Şi noi putem să ne închinăm înaintea Domnului Isus Hristos cu o închinare plăcută lui Dumnezeu, după ce am făcut ce este scris în Proverbe 23.26:

„Fiule, dă-mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.”


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DACĂ NU AR FI VENIT HRISTOS

„Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29)

Oamenii învățați nu au reușit să se pună de acord cu privire la data exactă a nașterii lui Hristos. Nu se știe nici dacă Biserica Nașterii Mântuitorului din Betleem, care este vizitată de pelerini, reprezintă locul exact al nașterii. Nici unul dintre noi nu poate cuprinde cu mintea cum, prin Duhul Sfânt, o tânără fecioară a putut concepe un copil. Dar iată vestea bună: Noi nu trebuie să știm când, unde sau cum s-a născut Isus, ci trebuie să știm de ce s-a născut. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3:16).

Patru lucruri contează cu adevărat:

1) Dacă Hristos nu ar fi venit în lume, Dumnezeu ar fi rămas necunoscut pentru noi.

2) Dacă Hristos nu ar fi venit în lume, am fi rămas cu păcatele neiertate. Numele lui Isus înseamnă „Iehova mântuiește!” Ioan Botezătorul L-a numit „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.”

3) Dacă Hristos nu ar fi venit în lume, rugăciunile noastre ar rămâne fără răspuns. În vremurile biblice, era nevoie de un preot care să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru oameni. Domnul Isus este Marele nostru Preot care „a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. Să ne apropiem, deci, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie” (Evrei 4:15-16).

4) Dacă Hristos nu ar fi venit prima dată, nu am avea siguranța că va veni a doua oară să ne ia în ceruri ca să fim cu El. Deci, Hristos a venit să ne salveze și despre asta vorbește Crăciunul!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Apocalipsa 19.1-16

Şarlatania Babilonului, pretenţia lui de a fi Biserica, a fost demascată în public. Acum Domnul o prezintă pe adevărata Lui Mireasă celor invitaţi la ospăţul ceresc. Cerul răsună de laude, pentru că în ea poate fi privită întinderea harului şi a gloriei lui Dumnezeu. La bucuria Mirelui va răspunde cea a Miresei! Ea şi-a pregătit podoabele ce constau în faptele drepte ale sfinţilor, pe care Dumnezeu le-a dat să le împlinească atunci când se aflau pe pământ. „Cei chemaţi” vor fi de asemenea plini de bucurie. Pentru că „cine are mireasa este mire; iar prietenul Mirelui, care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult de glasul mirelui” (Ioan 3.29)!

În aşteptarea acestei zile, să nu uităm că am fost „logodiţi cu un singur bărbat”, pentru a fi înfăţişaţi lui Hristos „ca o fecioară curată” (2 Corinteni 11.2). Să păstrăm pentru El toată prospeţimea afecţiunilor noastre.

Dacă, pentru Biserică, El este Preaiubitul, pentru lume însă devine Marele Judecător. Sub numele luat cândva pentru a manifesta harul şi adevărul, cel de „Cuvântul lui Dumnezeu”, El înaintează pentru a împlini „lucruri teribile” (Psalmul 45; vezi Isaia 59.18; 63.1-6).

Prietene, când şi cum vrei tu să-L întâlneşti pe Isus? Acum, ca Mântuitor, sau, în curând, ca Judecător?

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: